Dreamed -but lived- ancient religions in Roman Dacia. Religious communication and specialization concerning dreaming

Abstract

Under the play on words of the title of this article, we make a study for the case of Roman Dacia concerning the forms of religious communication and mediation with the divine by specialists in the interpretation of dreams, from the LAR perspective (Lived Ancient Religion). This is consistent with following the new trends in the historiography of Roman religious studies, focusing primarily on atomising religious experience. The observed forms of religious communication through dreams and the strategies employed for their maintenance, such as the sacralization of space and the fostering of collaboration between groups and individuals, lead us to be able to appreciate in greater depth the richness and complexity of the provincial religious life of Roman Dacia.

Jocul de cuvinte din titlul articolului acoperă un studiu de caz din Dacia romană privind formele comunicării religioase și a medierii cu divinul practicate de specialiștii în interpretarea viselor, din perspectiva LAR (Lived Ancient Religion/ Religia Antică Trăită). Acesta urmează noile tendințe din istoriografia studiului religiei romane antice, centrat în primul rând pe atomizarea experienței religioase. Formele observate de comunicare religioasă prin vise și strategiile folosite pentru întreținerea lor, cât și sacralizarea spațiului, încurajarea colaborării între grupuri și indivizi ne permit să apreciem în profunzime bogăția și complexitatea vieții religioase din provincia Dacia.